Toți sunt normali până ajungi să-i cunoști

Titlul lui John Ortberg rezumă o observație pe care o face oricine a stat destul de aproape de alți oameni: de la distanță toată lumea pare în regulă, dar de aproape fiecare are colțurile, rănile și ciudățeniile lui. Autorul nu încearcă să-și convingă cititorii că sunt mai buni decât cred. Spune, dimpotrivă, că nimeni nu e „normal” după standardul lui Dumnezeu și că, tocmai de aceea, avem nevoie unii de alții.

Ortberg, autorul cărții „Dacă vrei să umbli pe apă, trebuie să cobori din barcă”, scrie cu umor și cu multe povești, dar miza cărții este practică: cum pot niște oameni imperfecți să treacă peste ce îi desparte și să construiască relații în care să crească. Primul capitol pornește de la „dilema porcului spinos”: cu cât ne apropiem mai mult unii de alții, cu atât ne înțepăm mai tare.

Ce găsești în carte.

– Prietenia adevărată, pornind de la prietenii care l-au coborât pe paralitic prin acoperiș, apoi autenticitatea, acceptarea și empatia, fiecare într-un capitol separat.

– Conflictul, tratat ca parte firească a unei comunități pentru care merită să lupți.

– Iertarea, descrisă ca o „operație spirituală”, și confruntarea iubitoare, „darul pe care nu-l vrea nimeni”.

– Dărâmarea barierelor dintre oameni și recunoștința ca secret al unei inimi care iubește.

– Un capitol final despre cer, locul unde, în sfârșit, vom fi cu toții „normali”.

Pentru cine este. Pentru cei obosiți de relații complicate în familie, la serviciu sau în biserică și pentru cei care se simt singuri printre oameni. Capitolele, fiecare pe o singură practică a comunității, se discută ușor în grupurile mici și le folosesc liderilor care vor o biserică în care oamenii pot fi sinceri unii cu alții.