Nimeni nu are scuze

Când eram în Vietnam, treceam adesea cu mașina pe lângă un templu antic care îmi atrăgea mereu atenția. Jungla începea să îl acapareze, copacii crescând printre cărămizile din partea de sus și laterală a structurii. Ceea ce mă intriga era faptul că acest templu era format din trei clădiri separate, dar era unul singur. Clădirile erau înalte cât un bloc cu trei etaje și erau separate doar de câțiva centimetri.

M-am interesat și am aflat că acel templu era dedicat unei divinități care era un singur zeu manifestat în trei personalități. Uimitor! Și acest templu a precedat introducerea creștinismului în Vietnam cu aproape cinci sute de ani. Acest templu era o ilustrație vie a versetului de mai sus.

Domnul a pus o cunoaștere intuitivă despre Sine în fiecare persoană care a umblat vreodată pe pământ. Chiar și Dumnezeirea Sa este cunoscută prin creația Sa. Aceasta este ceea ce reflecta templul respectiv. În versetele următoare în Romani 1, Pavel vorbește despre faptul că omenirea a pervertit această cunoaștere și a căzut în idolatrie și în alte perversiuni. Eu nu spun că acești oameni se închinau singurului Dumnezeu adevărat pe care Îl cunoaștem, dar acest lucru confirmă că ei aveau un sâmbure de adevăr care ar fi putut să vină numai de la El.

Biblia spune că cei care nu au auzit niciodată o prezentare clară a Evangheliei lui Isus Cristos nu sunt scutiți de răspundere. Deși nu vor fi trași la răspundere pentru ceea ce nu știu, ei au încorporat în ei un dispozitiv de ghidare spre Dumnezeu și vor trebui să dea socoteală pentru ceea ce au făcut cu această cunoaștere. Astăzi, pe măsură ce le slujești altora, amintește-ți că Dumnezeu le-a arătat deja adevărul în inima lor.