Credința și speranța

Există o relație directă între credință și speranță. Nu se poate una fără cealaltă. Credința dă substanță lucrurilor la care sperăm. Înlătură speranța, iar credința nu are niciun scop de atins. O poveste care ilustrează acest adevăr este despre un țăran care a ajuns din întâmplare la o slujbă, la biserică. În timp ce oamenii au început să Îl laude pe Domnul, temperatura din sanctuar a început să crească. El a văzut un ușier apropiindu-se de perete și răsucind un buton pe o mică cutie albă. În câteva secunde, pe fața acestui țăran a început să sufle aer rece, care venea dintr-un orificiu de aerisire. Complet uimit, i s-a părut că acesta trebuie să fie unul dintre lucrurile grozave pe care le-a experimentat vreodată!

El l-a întrebat imediat pe ușier ce este acel dispozitiv și cum ar putea să obțină și el unul. Ușierul i-a spus că este un termostat și că se găsește la toate magazinele de bricolaj. Bărbatul abia aștepta să iasă de la slujba bisericii și să cumpere unul. După ce a cumpărat un termostat, l-a dus acasă și l-a montat pe peretele casei sale; dar oricât răsucea butonul, nu ieșea aer rece. Acest om nu și-a dat seama că nu termostatul producea aerul rece. El doar pornea și oprea unitatea de alimentare. Aceasta este o imagine frumoasă a modului în care credința și speranța lucrează împreună. Speranța este termostatul. Ea îți activează credința. Deși credința ta este puterea care învinge lumea, speranța este victoria pe care o obține credința ta. Înlătură speranța și credința nu va fi activată. Credința trebuie să aibă un scop.

Lasă-L pe Dumnezeu să dezvolte astăzi în tine o speranță puternică și apoi eliberează-ți toată credința pentru a o susține.