Perioada de așteptare și perioada de curtare - eBook

Adam stă în Grădina Edenului și nu îi lipsește nimic. Are de lucrat pământul, de dat nume tuturor viețuitoarelor și o părtășie deschisă cu Creatorul său. Gândul că ar avea nevoie de o parteneră nu i-a trecut prin minte, iar ideea i-a aparținut lui Dumnezeu. De aici pornește Myles Munroe când răspunde la întrebarea pe care o pun și tinerii, și părinții lor: când ești pregătit să începi o relație? Răspunsul lui sună ciudat la prima citire: „ești pregătit pentru întâlniri romantice atunci când nu ai nevoie de ele”.

Autorul arată ce se întâmplă când două persoane intră într-o relație fiecare cu sentimentul că îi lipsește ceva. Fiecare speră să găsească la celălalt ce nu are, așa că niciunul nu poate da întreg. Rezultă o legătură de tipul 50%-50%, care ține doar cât timp fiecare simte că i se acoperă golul. A doua greșeală este de ordine. Relațiile sănătoase ar trebui să pornească de la scop, vise și personalitate, dar cultura noastră începe cu atracția fizică. Când cei doi descoperă că nu merg în aceeași direcție, sunt deja prea implicați emoțional ca să se mai poată opri.

Munroe scrie ca părinte, cu fiica și fiul în gând, și ca un bărbat care s-a căsătorit la 25 de ani, ca virgin. Îi mulțumește soției, Ruth, pentru că a putut testa aceste principii în propria lor perioadă de curtare. Cartea urmează drumul real al unei relații: pregătirea, prietenia, alegerea, logodna. Îi cere cititorului un lucru greu, să-și stabilească standardele înainte de prima întâlnire, nu în mijlocul ei. E un mesaj la care te poți întoarce adesea, iar în format digital poți păstra la îndemână, în telefon sau în tabletă, paginile pe care vrei să le recitești.

Ce găsești în carte. Primul capitol, „Pregătirea pentru curtare”, se oprește la patru condiții prealabile. Trebuie să cunoști atât beneficiile, cât și capcanele întâlnirilor, să-ți știi dinainte standardele și să hotărăști că nu le cobori nici dacă pierzi o ocazie. A patra, cea mai importantă, este că nu mai ai nevoie de nimeni care să te completeze. Autorul explică și sensul cuvântului „dating”, care în engleză vine de la ideea de „a stabili o dată”. Tot aici, în secțiunea „Învață să fii singur”, aflăm că Adam era singur, dar nu singuratic. „Singurătatea este o boală spirituală”, scrie Munroe, iar o persoană întreagă se simte bine și atunci când e singură, relația fiind pentru ea doar „cireașa de pe tort”.

Capitolul 2, „Dezvoltarea prieteniei – scopul întâlnirilor”, duce mai departe această idee. Autorul vede în întâlniri ocazia de a cunoaște pe cineva nou și de a ne respecta ca persoane cu valoare, preț și demnitate. Capitolul 3, „Mituri despre găsirea partenerului”, respinge ideea persoanei „magice” și unice. Dumnezeu nu a pregătit pentru fiecare o singură persoană specială, nu alege în locul nostru și nu ne încalcă libertatea. Cele șapte principii descrise aici duc la concluzia că alegerea îți aparține și cere angajament.

Tot în acest capitol, autorul cere să judecăm după caracter, nu după aspect sau realizări. Îi aduce ca exemple pe Moise, care vorbea greu, pe Ghedeon, cel mai mic din casa