De-aș avea un nas verde
De-aș avea un nas verde este o poveste de Max Lucado despre dorința de a fi la fel ca ceilalți. În centrul ei stă Pancinello, un omuleț de lemn făcut de meșterul Eli.
Totul începe cu o idee care pare nevinovată: un nas verde. Pancinello își dă seama că un asemenea nas nu l-ar face nici mai iute, nici mai tare, nici mai isteț. L-ar face doar să arate ca omuleții din jur. Și atunci, de ce l-ar vrea, când știe că Eli i-a lucrat pe toți cu bună știință, pe fiecare altfel?
Lucrurile se schimbă atunci când vizitele lui Pancinello la Eli încep să se rărească. Departe de cel care l-a făcut, gândul vopselei verzi începe să nu-i mai pară atât de caraghios. Iar cititorul înțelege, odată cu el, cât de mult are nevoie să audă din nou vocea creatorului său, care îi promite că îl va ajuta mereu să rămână ceea ce a fost făcut să fie.
Pentru copii, povestea deschide o discuție firească despre presiunea de a te potrivi în grup și despre tentația de a copia ce fac ceilalți. Pentru părinți, e un prilej bun să le spună celor mici că Dumnezeu i-a creat unici, cu intenție, și că locul unde află cine sunt cu adevărat este aproape de El.
Ilustrațiile sunt semnate de Sergio Martinez, iar formatul mare, cu copertă cartonată, face cartea potrivită pentru citit împreună.
– 32 de pagini
– format aproximativ 220 x 300 mm
– copertă cartonată
– ilustrații de Sergio Martinez
– Editura Veritas Impact, ediția I, 2012
Teme
Cui i se potrivește
Potrivită pentru: Copii și familii.
Articole relevante
Trimite un review
Despre ce este povestea?
Pancinello, un omuleț de lemn, se gândește să-și vopsească nasul verde ca să semene cu ceilalți, deși Eli, creatorul lui, l-a făcut unic. Ce lecție transmite copiilor?
