Speranța învinge tristețea

Speranța reunirii cu cei dragi care au murit îl pune pe credincios într-o situație diferită de cei care nu au această speranță. Moartea este definitivă pentru necredincios. Nu există nicio modalitate de a reduce prăpastia dintre cei vii și cei morți, iar cei care mor sunt pierduți pentru totdeauna. Pentru totdeauna este o perioadă de timp extrem de lungă ...

Pentru cel credincios, moartea este doar o despărțire temporară de alți oameni dragi care sunt și ei credincioși. Noi avem speranța că ne vom revedea în ceruri și că vom locui împreună în slava lui Dumnezeu, pentru totdeauna. Această speranță dezarmează întristarea nelegiuită a necredinciosului. Unui creștin poate să îi fie dor de cineva care a murit, dar nu este aceeași întristare lipsită de speranță pe care o experimentează un necredincios. Acest tip de întristare produce moarte (2 Cor. 7:10), motiv pentru care moartea celor dragi îi poate distruge pe cei rămași în viață.

Oricine poate face față despărțirii atât timp cât știe că nu este una permanentă. Îi conducem la școală pe copiii noștri, noi mergem la muncă și prietenii noștri pleacă în vacanță. Ar fi ilogic să te întristezi ca și cum ar fi murit, pentru că ei vor fi plecați doar pentru o perioadă scurtă. Tot astfel, cei care cred în înviere și sunt siguri de viața veșnică cu Dumnezeu în ceruri, știu că îi vor revedea pe cei dragi.

Astăzi, asigură-te că privești toate situațiile prin prisma speranței. Așa cum tristețea provocată de pierderea unei persoane dragi este diminuată datorită speranței că o vei revedea, tot astfel, presiunile vieții cotidiene sunt diminuate datorită speranței că promisiunile lui Dumnezeu sunt adevărate. Orice situație negativă din viața ta este doar temporară!