Îl recunoști pe Isus?

Doi dintre ucenicii lui Isus mergeau spre un oraș numit Emaus. Aceștia erau triști pentru că se gândeau la Isus. Ei chiar se gândeau la rapoartele pe care le-au auzit cum că El a înviat, dar erau în necredință. Voiau să creadă, dar rațiunea nu îi lăsa.

În acel moment li s-a alăturat Isus, dar ei nu L-au recunoscut. Însuși Cel pe care Îl iubeau era cu ei, dar ei nu știau aceasta. Cum era posibil așa ceva? Dacă ar fi putut vedea că Isus este cu ei, toate întrebările lor ar fi primit răspuns și tristețea lor s-ar fi transformat în bucurie.

Aceeași poveste este consemnată în Marcu 16:12-13. În această relatare, Marcu a spus că li S-a arătat celor doi ucenici „într-un alt chip” , dar aceasta nu înseamnă că El arăta diferit. Mai târziu în acea zi, Isus le-a spus ucenicilor Săi să privească urmele cuielor din mâinile și picioarele Sale (Luca 24:39-40). El arăta la fel, dar era într-un trup înviat. Mintea naturală nu poate discerne adevărul spiritual; realitatea spirituală trebuie să fie judecată spiritual (1 Cor. 2:14).

Tot astfel, Domnul este mereu cu noi. El nu ne părăsește niciodată, dar de multe ori noi Îl ratăm. Nu reușim să percepem prezența Sa pentru că privim prin ochii rațiunii, nu prin ochii credinței. Ucenicii de pe drumul spre Emaus L-au recunoscut pe Isus atunci când El a frânt pâinea împreună cu ei (Luca 24:30-31). Atunci când avem comuniune cu El prin credință, ochii noștri se deschid pentru a-L vedea. Astăzi, privește prin ochii credinței și vezi-L pe Cel Care a promis că nu te va lăsa și nu te va părăsi niciodată, la lucru în mijlocul tău (Evrei 13:5).