Este o chestiune ce ține de inimă

Compară experiența Mariei cu îngerul cu experiența lui Zaharia, cu doar șase luni mai devreme. Gabriel i-a spus lui Zaharia că va avea un fiu printr-o naștere miraculoasă, iar Zaharia l-a întrebat cum ar putea fi posibil un astfel de lucru, având în vedere că atât el, cât și soția sa erau trecuți de vârsta la care puteau avea copii. Necredința lui Zaharia l-a mâniat pe Gabriel, iar acesta l-a făcut mut până la nașterea fiului său (Luca 1:18-20).

Maria a pus o întrebare similară, dar răspunsul lui Gabriel a fost mult mai blând. Deoarece la Dumnezeu nu este părtinire (Rom. 2:11), putem presupune că motivațiile inimii din spatele întrebărilor lor au fost diferite. Zaharia a pus întrebarea cu necredință, mai degrabă ca pe o afirmație de dispreț decât o întrebare sinceră. Maria a pus întrebarea pentru a obține informații, nu pentru că nu ar fi crezut ce i-a spus îngerul.

Atunci când Dumnezeu ne spune ceva în Cuvântul Său, prin Duhul Său sau chiar printr-un mesager angelic, nu este nimic greșit în a pune întrebări. Nu este greșit să îi pui întrebări lui Dumnezeu, dacă ai o atitudine corectă a inimii. Până la urmă, dacă Maria nu l-ar fi întrebat pe Gabriel cum avea să fie conceput acest copil, ar fi putut presupune că El va veni prin unirea naturală dintre Iosif și ea.

Cu toții avem dificultăți uneori în a înțelege căile Domnului. El ne-a spus: „Fiindcă gândurile Mele nu sunt gândurile tale, nici căile tale nu sunt căile Mele, spune Domnul. Căci așa cum cerurile sunt mai sus decât pământul, tot așa căile Mele sunt mai înalte decât căile voastre și gândurile Mele decât gândurile voastre” (Is. 55:8-9). Astăzi, ai nevoie de înțelepciune, pe care doar Dumnezeu ți-o poate da. Pe El nu Îl deranjează să pui întrebări, atât timp cât ești bine intenționat.